Un elev în clasa a 12-a, la Spiru Haret, s-a spânzurat ieri, la Izvoarele. Mărturii cutremurătoare!

• tânărul și-a motivat gestul printr-o filmare
• ATENȚIE! Material cu nivel emoțional extrem de ridicat!

Încă o tragedie cutremurătoare a lovit, ieri, liniştea relativă a judeţului. După ce trupurile celor doi copii care s-au aruncat pe data de 4 ianuarie de pe cariere Bididia, au fost găsite fără viaţă, un alt eveniment tragic a fost semnalat la Izvoarele: un tânăr de 18 ani a fost găsit spânzurat în apropierea localităţii izvoarele, în zona staţiei de apă.

Tânărul în cauză, elev în ultimul an la colegiul tulcean Spiru Haret, a recurs la acest gest extrem după ce a înregistrat pe telefon mărturii cutremurătoare, prin care îşi explică gestul şi îşi cere iertare tuturor. Iată ce spune acesta pe filmările lăsate ca explicaţii:

„Sunt terminat psihic, nu mai am motivaţie. Nu mă mai lasă să fac absolut nimic. Îmi pare rău. Îi urăsc pe toţi, pe absolut toţi din clasa mea… cât bullying au putut să imi dea. La fel şi liceul…. Îl urăsc. Şi profesorii sunt oribili! Toţi sunt oribilii!  De ce a trebuit să trăiesc astea? Nu mai pot, chiar nu mai pot, îmi pare rău! M-am săturat de viaţa asta!”

Cu siguranţă, trauma permanentă pe care a trăit-o acest copil nu a fost deloc băgată în seamă de către sociatate şi din nefericire, acesta şi-a ales finalul tragic. Mărturiile tânărului sunt cutremurătoare şi arată, din păcate, nivelul de nepăsare și egoism al sociatății în acest moment. Tragică este determinarea sa în a-şi duce gestul până la capăt şi dorinţa sa de a fi liber se reflectă în ultima cerere înregistrată , către oamenii cărora nu le-a păsat: „Singura mea dorinţă este să nu fiu înmormântat. Vreau să îmi aruncaţi cenuşa undeva, pe un câmp, să fiu liber. Nu vreau să fiu într-o groapă. Sper să mă puteţi ierta! Mă urăsc pentru tot ceea ce sunt. Îmi pare rău că v-am distrus vieţile.”

Iată cum, din nou, din lipsă de comunicare şi înţelegere, încă un suflet tânăr pleacă dintre noi recurgând la suicid ca un ultim semnal de alarmă tras către cei care trebuiau să fie lângă ei şi să îl înţeleagă!

Dumnezeu să îi ierte pe ei, iar pe noi să ne lumineze şi să ne trezească la realitate. Sunt oameni care au nevoie DISPERATĂ de oameni, care nu cer nimic decât… să fie ascultaţi, pentru a se regăsi… E atât de puțin…